Oferim bucăți din noi celorlalți și îmbătrânim atunci când ne dăm seama că ne-am pierdut printre necunoscuți. Totuși, niciodată nu ne vom simți străini în sânul unei familii. Cu timpul, vom înțelege că tot ceea ce ne-a lipsit a fost zâmbetul copilului într-o dimineață târzie...
Ca proaspătă mamă, am descoperit că fetița mea este partea din mine despre care nu știam că lipseste. Acum am găsit-o. Am realizat că în pătuțul micuț, dar robust, din fața sufletului meu se află ceea ce credeam pierdut de mult: liniștea.
Acum, această liniște își trăiește visul de nemurire într-un pătuț din fag, splendid finisat de cei de la Marvis…
Blog
Îmbătrânim, nu-i așa?
sâmbătă, 5 iulie 2014
Lasă comentariul tău